Mărăuș/ Nagymaros/Bálmaros
Satul Mărăuș face parte din comuna Craiva. Localitatea este situată în partea nordică a județului Arad, la poalele munților Codru Moma, între localitățile Craiva și Secaci, pe o vale străbătută de un pârâu. Cea mai veche atestare documentară datează din anii 1782 – 1785, când satul apare pe Harta Iozefină a Comitatului Arad.
Alături de români, în Mărăuș există, într-o parte a localității, și o comunitate veche de romi lingurari.
Mărăușenii au mutat în timp vatra satului din deal în vale.
Inventarul construcțiilor din actuala vatră cuprinde, alături de casele tradiționale, cu garduri de fier sau din leațuri, așezate de-a latul pe uliță, clădirea școlii și clădirea Bisericii Ortodoxe cu hramul „Adormirea Maicii Domnului,” terminată în anul 1977.
Înainte vreme, în Mărăuș a existat o veche biserică de lemn în Deal. După mutarea vetrei satului, pe locul numit Cârna , lângă cimitir, a fost construită o nouă biserică de lemn, care a fost demolată în jurul anului 1890. În locul bisericii demolate s-a construit o altă biserică de lemn, care a rezistat până în 1977.
Azi localitatea este în curs de depopulare, multe case fiind nelocuite. Din perspectiva tradițiilor, gospodăriile păstrează compartimentarea tradițională, iar mobila este cea specifică anilor 1960 – 1970.
Apelând la memoria celor în vârstă mai putem reconstitui vechile ocupații practicate în sat: agricultura, creșterea animalelor, diverse ocupații casnice gospodărești. Oamenii arau pământul cu caii sau cu „ bibolii,”creșteau vaci de lapte, porci Mangaliță și păsări, femeile țeseau la război pânză pentru haine și textile de interior (lipideie, măsărițe, ștergare, preșuri).
Cât privește patrimoniul imaterial, specific satului este graiul bihorenesc din părțile Beliului și poreclele folosite și azi pentru recunoașterea membrilor comunității ( ex.„cuscru Oanea lu Mariana asta a Ghițiî”).
Alături de grai, porecle și zicalele locului au rămas vii obiceiurile de înmormântare și credințele legate de morți și înmormântări. Regăsim vechile prescripții, credința în strigoi și un inventar al practicilor de prevenire a întoarcerii mortului și de destrigoire, în cazul în care mortul, devenit strigoi, bântuie prin sat și își chinuie familia.
Aceste povești ale satului Mărăuș , riscă să dispară în momentul în care nu vor mai fi bătrânii, care să le spună. Rostul cercetărilor efectuate în cadrul proiectului „Lada cu zestre” în acest sat este tocmai acela al culegerii și arhivării lor.
Politică
Informații
Centrul Cultural Judetean Arad str. Gheorghe Baritiu nr. 16
T: (+40) 357 405 386
centrulculturalarad@ccja.ro
